Ce nu sti... nu te doare!!!

Nu am fost genul de fata care sa caute probe pentru a afla adevaruri pe care nu trebuie sa le stie si a-si spulbera astfel fericirea si echilibrul pe principiul "hai sa mi fac rau singura!"... iar daca am incercat candva, cu siguranta a fost o mare greseala care nu se va mai repeta!
Nu voi cauta niciodata nici in telefoanele si nici in trecutul oamenilor!
Cu totii avem lucruri pe care le ascundem, lucruri care pentru altii pot parea dureroase, in timp ce noua ne produc o placere uriasa.
De aceea consider ca ceea ce nu stii...nu are cum sa te doara!
Si niciodata ceea ce poti afla nu o sa te faca nici mai bun, nici mai linistit!
Cred ca longevitatea unei relatii consta in evitarea situatiilor care stii ca ti-ar putea face rau.
Si evident in toleranta femeii! :-)

Cand te simti inselata?

Cand se uita dupa blonde siliconate, cand are fantasme cu lesbiene, cand adoarme pe caneapeaua vecinei, cand ia pranzul cu o colega de serviciu, cand merge pe stadion cu prietena cea mai buna, fiindca tu urasti fotbalul, cand se masturbeaza, cand ii povesteste unei straine problemele lui de-acasa? Cand danseaza in club pana dimineata? Cand sta pe facebook de dimineata pana seara? Cand?


Dacă iubitul tău are o prietenă dragă, şi se confesează mereu, e infidel?

Dacă iubitul tău merge la teatru şi-n călătorii spirituale cu prietena lui de suflet, fiindcă tu n-ai timp de călătorii, e infidel?

Dacă iubitul tău îşi imaginează că face sex cu un star porno, e infidel?

Dacă iubitul tău are parte de o sesiune de sex oral, e infidel?


Ti-e frica de singuratate?

Ti-e teama de schimbare?

Ti-e teama de o comparatie negativa? gen..."si fosta e periculoasă, încă îi trimite mesaje, colegele de serviciu au toate silicoane"

Manipulare, santaj, promisiuni, deadline-uri? gen..."dacă nu primesc casă, maşină, bani, vacanţe luxoase, orgasme pe numărate, nu poate fi vorba de iubire. Şi cum zicea, Adrian Nuţă, relaţiile de genul ăsta ar trebui înregistrate la Registrul Comerţului şi să plătiţi pentru ea un impozit de 16%"

Respectarea libertăţii celuilalt, din punct de vedere social, profesional, intelectual, sexual, politic şi aşa mai departe. Cel mai bun exemplu este ca cealalta persoana nu iti apartine, nu e proprietatea ta...da, nimeni nu e proprietatea nimanui :)

Cum faci fatza infidelitatilor? Nu stii ca te inseala? Nu te intereseaza? Schimbarile bruste de atitudine, viata sexuala prafuita? Vorbeste pe facebook cu o blonda irezistibila sau telefoane suspecte...

Daca iti spune ca s-a sarutat cu o alta si i-a placut... ce faci? Fii sinceră cu tine, şi spune ce ai face într-o astfel de situaţie, nu întoarce pagina, situaţia va apărea, şi mai bine să fii pregătită.

Aud povesti de toate genurile si formele, ma ingrozesc, ma sperie, ma revolta:

Barbatii sunt niste porci!
Barbatii au doar sex in cap!
Barbatii vin si pleaca!
Barbatii se gandesc doar la ei: papa, caca, sex si cont in banca!
Barbatii au amante!
Barbatii te lasa pentru alta mai tanara si mai buna! :))
Dar nu prea aud realitati de genul: barbatii sunt poligami...

Noi ne oprim aici?
Nicidecum!
Continuam...
Cum?

Asta e partea cea mai tare si misto!!! Cautam vinovati: "dobitocul s-a incurcat cu tarfa aia, care ii vrea doar banii, statul social, sau nu mai stiu ce..."
M-a lasat pentru aia? N-am fost destul de buna? Nu l-am iubit indeajuns? Nu l-am servit la pat, l-am calcat, l-am imbracat, iubit, rasfatat si adorat...Si el???? M-a lasat??? Toti barbatii sunt la fel, o apa si-un pamant!

Curiozitatea mea este aceasta...

Oare la inceputul relatiei ati semnat un contract de fidelitate? Ati stabilit niste limite? Ati conchis de cate ori ii permiti sa te insele pe an? Ati discutat despre pretentia ta la monogamie?
Si te-ai trezit inselata, mintita, pacalita de el, de soarta, inca n-ai delimitat bine a cui e vina, a lui, a amantei sau a sortii...

Vrei fidelitate, exclusivitate, vrei sa fie doar al tau, pe veci.

Cum il faci sa te doreasca doar pe tine?

Beigbeder zicea, nu poti dori ceea ce ai, e contra naturii. Doresti ce nu ai, provocarea, noul, misterul.

Daca cineva descopera "reteta garantata" pentru a trai alaturi de el o viata, departe de infidelitate, constrangeri, posesiuni, despartiri, divorturi si altele, sa ma anunte si pe mine :)

Eu cunosc in schimb o singura fidelitate: fidelitatea fata de mine insami: afirmare si dezvoltare personala, am un vis si-l traiesc in fiecare secunda. Cine ramane langa mine intelege cum sunt si inseamna ca are si el un vis si-ntelege ca nu sunt femeia care renunta la mine pentru un caractter infect, camasi calcate si compromisuri.

In concluzie, toti vrem sa iubim si sa fim iubiti neconditionat, ca-n povesti si-n filme, insa viata adevarata e dezbracata de romantism si e incarcata de puterea naturii. Oricat de mult i-am dori binele unui om si oricat de mult l-am iubi, nu suntem indreptatiti sa-i rapim cel mai intim lucru pe care il avem fiecare din noi: libertatea de alegere in orice privinta.

Daca pleaca,lasa-l sa plece...(daca a plecat, prima persoana pe care trebuie s-o investighezi esti tu, nu el, nici urmatoarea)

Daca se intoarce, inseamna altceva, inseamna ca te iubeste...

Daca ramane, sarbatoreste...

"Iubirea este raspunsul. Dar in timp ce astepti raspunsul, sexul ridica niste intrebari al dracului de bune." Woody Allen

Pasiuni fulgeratoare...

Incep prin a spune ca nu am cunoscut pana acum vreo fata care sa nu-si doreasca "marea dragoste" .

De cele mai multe ori, fiecare dintre noi facem greseala de a confunda pasiunea sau sexul cu dragostea, apoi ne intrebam..." De ce nu a mers? De ce nu m-a mai sunat? "

Din punctul meu de vedere, pasiunile fulgeratoare nu sunt relatii. Pasiunile sunt facute pentru a fi consumate, traite cu o intensitate de care uneori nici macar nu ne credeam capabili si pastrate undeva intre tample si coaste.

Tot ceea ce stiu este ca, indiferent de spatiu, varsta, nivel profesional sau intelectual, majoritatea fetelor cu care vorbesc considera ca intalnirea cu „the one” le va aduce fericirea mult visata, mai mult decat orice pe lume.

Fiecare femeie este diferita. Chiar daca avem aceleasi pasiuni, chiar daca uneori purtam aceeasi rochie, adoram aceeasi pereche de pantofi sau admiram acelasi actor, nici o femeie nu seamana cu cealalta. Si lista poate continua...

„Iubirea adevarata te face intotdeauna mai bun, oricare ar fi femeia care o inspira” – Alexandre Dumas fiul

Avem nevoie de: pasiuni, de trairi inexplicabile, de hohote de ras, de oceane de plans, de certuri, de sublime impacari, despartiri grotesti si neintelese, de analiza amanuntita, alaturi de cele mai bune prietene, a tuturor replicilor care au dus la ilogica despartire.

Ce e „corect” in dragoste?

Cand te uiti in urma, nu ai cum sa nu iti aduci aminte de primul si ultimul sarut, prima si ultima poveste de dragoste, prima despartire (si cele care o urmeaza), plansetele si tanguirile pentru cel care te-a inselat, desi tu l-ai iubit in continuare ca o disperata. Rar iti aduci aminte de momentele „a la carte”. Pe acelea nu le remarci, nu le tii minte. Ti se par normale, spui ca ti se cuvine totul si chiar te plictiseai cand totul mergea ca pe roate, fara o drama mica, o diferenta de opinii, o traire profunda.

Oare cate filme proaste am vazut cu acelasi scenariu, aceleasi replici, acelasi happy end? Si cate oare vom mai vedea?

Oare asa e si acasa? In viata noastra reala? E plin de printese si de printi perfecti si neintelesi?

Daca nu ne suna e bou, daca ne suna e fraier. Daca e blond, de ce nu e brunet, daca e inalt, de ce e cocosat, daca e respectuos, de ce nu e macho…si lista „problemelor” poate continua.

Ce se intampla, de fapt, in spatele camerelor de filmat: Ea e dependenta de pastile si obsedata ca e grasa, el e gay, nu se suporta reciproc, nici macar nu se saluta pe platourile de filmare, regizorul s-a culcat deja cu ea (sau cu el, dupa caz). Se duc singuri acasa in fiecare seara, dupa filmari, si, in negura noptii, la un pahar de vin, se gandesc: „oare in cate filme idioate tre’ sa joc, pana prind si eu un rol bun?”

Sa fiu in trend cu pasiunea mea pentru moda, cred ca „se poarta” drama si iarna asta.

Intodeauna e vina lui. Indiferent de ce facem noi, intotdeauna e „vina” lui. El a gresit ca nu a spus replica „perfecta” si ne-a inselat toate asteptarile („ca in filmul acela, fata, mai tii minte ce misto a fost cand el s-a intors la ea si s-au pupat?”).

Oare? Dar asteptarile lui? Oare noi am spus intotdeauna replica perfecta?

Octavian Paler spunea odata: ”Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.”

Iubim, parasim, jinduim, daruim, dezamagim, fugim si ne pierdem in multime. Suntem rai, agresivi, salbatici, buni, atenti, deschisi, introvertiti, dezechilibrati, linistiti, speciali, comuni, fericiti, impliniti…..important e ca suntem.

Ce ne-am face fara noi?

„Atâta vreme cât ne mai agăţăm de deznădejdi şi iluzii, suntem iremediabil oameni.” – Emil Cioran

Intre sentimente...

Acum doua zile, am asistat la o discutie intre doua fete. Una dintre ele isi confesa marea iubire "stiu ca ma iubeste si-l voi iubi toata viata..." Zambeam si parca o dara de fericire mi se scurgea in SUFLET... simteam in mine fericirea acelei fete indragostite parca pentru tot restul vietii. Dupa numai o singura zi, am auzit aceeasi fata rostind: "il urasc atat de mult..." M-am indepartat trista, tacuta si in acelasi timp uimita cum, de la o zi la alta, dragostea aceea mare deja se transformase in ura...atat de simplu...

Este foarte ciudat sa vezi cum uneori dragostea, acel minunat sentiment care ne inalta, este minimalizat, apoi redus, cu o atat de mare usurinta la nivelul unui sentiment distructiv si josnic precum URA...
Iubim si totusi uram...iubim si totusi ii ranim pe oamenii pe care ii iubim foarte mult. Poate ca se intampla fara voia noastra, poate ca nu avem nici cea mai mica intentie de a rani pe cineva si totusi o facem … o facem crezand ca dragostea ne da dreptul sa gresim si sa deschidem rani adanci in sufletul celui pe care-l iubim …
Cand iubim, nu ranim, nu aruncam la intamplare cuvinte care dor, cand iubim respectam, ne alegem cuvintele, avem grija ca ele sa nu aduca lacrimi, facem totul ca cel de langa noi sa ne simta sentimentele, sa simta caldura lor … pentru ca dragostea vine din adancul sufletului nostru …
Este destul de trist cand ma gandesc ca oamenii uita de multe ori ce inseamna "a iubi"... compun poezii, fac declaratii, isi striga "dragostea eterna", si totusi o trateaza cu atata SIMPLITATE, nu fac nimic ca ea sa DUREZE...
Aud atat de des acest " TE VOI IUBI MEREU " ... incat a ajuns sa-mi fie scarba!!!
Totusi multi dintre cei ce-l rosestesc uita in secunda urmatoare ca au jurat dragoste unei persoane si isi indreapta privirile spre o noua cucerire, parca dorind sa adauge un nou trofeu la colectia de iubiri. Oamenii pasesc atat de usor peste sentimentele lor, nu fac niciun minim efort pentru a se opri, macar pentru a privi inapoi :)
De cele mai multe ori, am impresia ca dragostea se pierde printre rautati, ura si egoism... iar oamenii ajung sa se dezumanizeze, sa se piarda printre REGRETE si pareri de rau si asta doar pentru ca trateaza cu prea mare usurinta un sentiment atat de profund, pentru ca nu inteleg ce inseamna cu adevarat DRAGOSTEA, pentru ca nu sunt capabili sa dea "duritate" acestui sentiment, pentru ca de cele mai multe ori o confunda cu o PASIUNE DE MOMENT, O CUCERIRE ... si atat!
Ce pacat ca oamenii murdaresc un sentiment atat de sublim si-i dau valoare de “NIMIC” !

“Ca un om sa iubeasca pe altul e probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredintata, sarcina suprema, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu…. Iubirea e un imbold pentru fiecare sa se desavarseasca, sa devina cineva, sa devina o lume el insusi de dragul cuiva.” – Rainer Maria Rilke

Aroma de cafea

E dimineatza. Asa de mult imi plac diminetile...sa fie oare din cauza faptului ca de putine ori reusesc sa ma trezesc?
Simt parca greutatea unei zile care vine sa spulbere visele frumoase de dinainte de rasarit. Ma dau jos din pat, imi caut papucii si lipaiesc ca un copilas micutz bosumflat spre baie.
Ahhh... Doamne, e asa de dimineatza!!! ( ce greu e... )
Zgomotul apei care curge nervoasa de la robinet mi-aduce aminte de spital. enzatia de frig si rece se propaga. Las apa sa-mi siroaie in valuri repezi obrajorii, ca niste rauri reci de munte. Simt cum intreg corpul mi se contracta la atingerea ei.
Cu greu scot capul din chiuveta si ma trezesc cu mine in fata ochilor.
Plec din fata oglinzii si simt cum ma cuprinde un val de multumire. Urmeaza... cafeaua de dimineata, nu pentru ca as fi o mare fana, dar mirosul ei imi da o stare de bine. Cafea cu lapte si 2 lingurite de zahar( pentru ca imi place un pic mai dulce :-)
Iubesc aceasta cafea, iubesc efectul pe care il are asupra mea, iar gustul ma alinta ca un iubit, simt cum ma incarc cu energie si buna dispozitie. N-as da acest moment pentru nimic in lume!
Placerea cu care invart lingurita in ceasca aburinda ma face sa ma simt ca un copil in fata unei vitrine pline cu jucarii. Mor de nerabdare sa-i simt gustul fin, sa simt cum lichidul cafeniu mi se scurge pe gat, sa simt aroma pana in strafundurile fiintei mele.
Cafea de dimineata e personala, intima. E un moment al tau de pregatire psihica penttru activitatile de peste zi. Zambetul din coltul gurii si privirea complice catre ceasca mare cu lichid pretios tradeaza placere.
Ca o iubita satisfacuta, ma ridic alene si spal ceasca. Degetele mele umbla frenetic si curata si ultima urma de cafea. Inspir adanc.
E timpul ca ziua mea sa inceapa...

Au venit ploile...

Dimineata rece de octombrie...deschid ochii si privesc spre geamul pe care inca se mai preling picaturi din ploaia de peste noapte.

O senzatie de frig imi ingheata trupul. Cu greu reusesc sa ma dau jos din pat...Plapuma calduroasa nu ma lasa sa ma ridic, imi cere sa mai raman, singura ce insista fara sa-si piarda speranta. Dar o refuz politicos si ma ridic cu greu, tare greu...

A fost o noapte lunga, plina de vise ce nu ma lasau sa fug, sa ma trezesc. Inca somnoroasa, ma imbrac cu greu si ies...

Sufletul mi-e gol, gandurile pustii, totul duce spre nicaieri. Un zambet atat de trist, sters, imi incearca chipul, fara reusita.

Ploua! Rece, dar totusi cald. Frig! Nu-l mai simt, inima imi incalzeste tot trupul. Nori de fum si praf ineaca strazile Constantei. Oameni grabiti, agitati merg spre nicaieri. Chipuri triste, fete plouate, inimi reci.
Totul, atat de pustiu, trist, inecacios, dar atat de frumos…


Ploua atat de des in ultima vreme si este asa de frig ca-ti amorteste sufletul...

Dincolo de suflul năprasnic al vântului nu se mai aude decât plânsul mut al clapelor. Înşirau în aer o odă a durerii, o melodie copleşitoare, veche, care-ţi curmă liniştea, îţi cutremură sufletul şi te face să cazi într-o nesfârşită şi sfâşietoare melancolie.

A venit toamna… strazile imi par mai triste si mai pustii… azi sunt singura si ascult vantul care imi atinge inima… am privit nu stiu de cate ori ora, poate mai mult decat o fac de obicei...

Ce e vremea asta?! Cat de gros sa ma imbrac ca sa nu-mi mai fie frig? E normal ca deja am avut primul vin fiert pe anul asta, inca din octombrie? Si cum circula vestea ca iarna asta o sa fie cea mai grea si bla bla… Pai incepe de acum? Se grabeste undeva? Si ninsori din noiembrie? Nu, multumesc...

Parca si Bucurestiul ma dezamagise cu ceva zile in urma, fusesem intr-o scurta plimbare si am realizat ca pe frig e at its worst... circulatia incetineste, oamenii amortesc, sunt din ce in ce mai inactivi; letargie, pierderea chefului de miscare si a chefului in general. Vreau lumina aia de toamna, vreau culorile, vreau un pic de ceata, 2-3 picuri de ploaie, da’ atat.
Imi doream sa ma bucur de centrul vechi si de partile bune din Bucuresti, imi doream sa mai raman...sa ma plimb pe bulevarde, dar nimic nu m-a determinat sa mai raman macar o noapte :-)

Intr-un final, weekend-ul asta vremea ne-a cam arestat la pat...

Au venit ploileee... asa ca cel mai bun sfat: fa un ceai de tei, aprinde lumanari cu arome romantice si arde ulei in candela de lavanda, fa un foc urias, fa o baie fierbinte, ascultand ploaia cum se prelinge cu furie pe geamuri, dupa care scoate asternuturi proaspete ca au mirosul acela incredibil de tot felul de chimicale ce ne incanta senzorii olfactivi… baga muzica, ceva care sa-ti placa tie si suna pe cineva… sau pur si simplu citeste ceva...

Poate ploaia iti face pofta de dragoste, de a te ratacii intr-un pat imens cu petale de flori, cu sarutari si atingeri coplesitoare, care te innebunesc, care te fac sa uiti de tine... si te pot scapa pentru un moment de acea "melancolie"... ;)

Oameni...

Cati oameni ai zilelor noastre credeti ca mai stiu de codul bunelor maniere?
Nu vreau sa generalizez si in nici un caz nu vreau sa ii jignesc pe cei care mai au cei 7 ani de-acasa. Doar ca, din pacate, normalul a devenit anormal si invers.
Oamenii se impart in doua categorii: oameni prosti, inculti, limitati, invidiosi si oameni destepti, manierati, cu cei 7 ani de-acasa, cu bun simt.

M-am nascut intr-un oras foarte mic si am ajuns la concluzia ca oamenii strica imaginea acestui oras.
Invidia si rautatea sunt pe primul loc! Intr-o comunitate mai mica, unde oamenii se cunosc intre ei, intotdeauna vor exista momente de discutii si barfa se va clasa pe primul loc, urmata de invidie, rautate, prostie si caractere infecte.
Peste tot sunt oameni care barfesc si ii intereseaza ce se afla in curtea celuilalt, inainte sa priveasca in curtea lor proprie. De aici porneste si capacitatea lor intelectuala.
Nu obisnuiesc sa vorbesc urat, dar sunt scarbita de acesti oameni infecti, care nu fac altceva decat sa manance cacat, sa inventeze cat mai multe lucruri urate si sa te barfeasca intr-un mod exorbitant!
Sunt oameni limitati, dar nu pot sa bag pe toata lumea in aceeasi oala, probabil cei care imi vor citi acest post se vor simti...
Am ajuns la concluzia, cand iti traiesti viata exact cum iti doresti tu, cand esti bun si stai in banca ta, cand nu vrei sa ai nicio problema cu nimeni, atunci esti mult mai barfit si invidiat...
Am o mare satisfactie cand sunt barfita si unele persoane ma mananca de cur...(probabil am un gust mai bun). Inseamna ca exist, ca am personalitate si sunt foarte foarte importanta, la naibaaa :))))
Oare rutina voastra sa fie atata de ilogica?
Cu siguranta...
Pe lumea asta exista oameni care isi traiesc viata dupa principiile altora, ii intereseaza ce spun altii despre ei. Nu este normal asa ceva!
Eu imi traiesc viata exact asa cum doresc, cum vreau eu, ma ghidez dupa principiile mele, nu ma intereseaza ce spun altii/altele despre mine, nu stau la discutii cu oameni limitati!
Ma intereseaza strict doar parerea celor care intradevar au nevoie de mine in viata lor, ma intereseaza parerea oamenilor pe care ii iubesc si parerea oamenilor inteligenti!
Ma intriga ca unii oameni sunt atat de prosti, foarte prosti, si ii preocupa de dimineata pana seara, cu ce se imbraca "X", cu cine este "Y", din ce masina coboara "Z", cati bani are "X", cu cine face sex "Y", de ce este fericit "Z" ...to be continued :)))
Ma bufneste rasul cand observ atata prostie in jurul meu...
Am fost, suntem si vom fii o natie de barfitori, avari si tradatori.

In ultimul timp imi pun tot mai des intrebarea, care pana de curand o consideram retorica:
Doamne, in ce lume traim? Ei bine, din pacate, imi dau seama ca se gasesc raspunsuri peste tot.Rautatea si invidia oamenilor a atins cote maxime...
Barfa rautacioasa este acum un lucru atat de normal si necesar ca mersul la toaleta. Ceea ce ma intriga si ma uimeste si mai tare este faptul ca si copiii au deprins din nesimtirea celor mari...
O alta chestie pe care nu am inteles-o niciodata: cine se mai crede curat in zilele noastre ca sa fie in stare sa arunce cu piatra??? Eu, sincer, nu pot sa o fac si cine se da drept sfant (am cunoscut si cazuri concrete) s-a dovedit a fi in timp mai terfelit decat "victima" in sine.
In loc sa arunci sageti de invidie, incearca sa faci ceva, nu te mai hrani din binele sau raul altuia, pentru ca astfel nu mai ai timp ca sa te mai "cizelezi' .
Sa mai vorbim despre rautatile oamenilor? Cred ca e de ajuns. Le stim, le vedem, le traim cu totii in fiecare zi...
In concluzie, invidia nu este neaparat, un lucru rau; oamenii nu trebuie sa fie intotdeauna multumiti de ei, insa trebuie sa-si cunoasca limitele si sa le accepte, fiind sinceri cu ei insisi.

P.S. Traim intr-o jungla?

"[...]Da, traim intr-o jungla! O jungla in care perspectivele vietii omului de rand depind de regele junglei...de aici si civilizatia, oameni nesimtiti, oameni parveniti....etc
Regele junglei este exemplul suprem ce ne guverneaza viata, este idolul omului de rand...este exemplul de succes al zilelor noastre....este manelistul...este interlopul...este acel ciorditor de pe carduri!
Toate aceste exemple care sunt luate ca etalon pt generatiile care vin si carora le sunt induse alte valori decat cele reale...
Dar de ce?!?!?!.....................
De ce ???
Pentru ca scoala, cartile, cercurile de lectura si bibliotecile nu mai sunt valori de luat in seama intr-o tara scaldata de erori judiciare .....de imbogatiti peste noapte ....de oportunisti mana-n mana cu legea si guvernantii....
Tara care te impinge la o cultura precara si alte perspective de a te realiza [...]

Acest mic comentariu este de nota 10 ( cu plus )! Ma bucur ca inca mai exista persoane care imi raspund. Sunt persoane care inca mai gandesc normal, logic, echilibrat, rational... Felicitarile mele pentru cine mi-a spus asta!;)

Poezii

AM ASTEPTAT


Am asteptat indelung
Sa faci un prim pas
acum in amurg
doar fantasme au ramas.

Trecutul ma cearta
Din dragostea noastra,
din acel ceas
ce-a mai ramas?

Zorii ma sperie,
Sufletu-i ars,
regrete ma-nvaluie:
ce-a mai ramas?

Ma frige trecutul,
Imi ingheata gandul...
raman singura:
solitudinea bucura?


ASTEPTARI

Astept ceva. Ce? Singura nu stiu.
Ce-am pierdut? Ce-am castigat?
Ce va mai fi in viitor? Nu stiu,
dar stiu c-a sti e un pacat.

Astept ceva sa se intample
In orice clipa vidul sa se umple.
O raza de soare astept
sa-mi topeasca gheata din piept...


PEDEAPSA

O viata am fugit unul de altul,
Ne-am ascuns sub masti,
Am ferecat sentimentele,
Ne-am incuiat inimile,
De frica sa nu ne strecuram,
unul in egoismul celuilalt.
De atata timp masca
s-a lipit de fata,
si nimeni nu mai stie
adevarata fire!

SINGLE AND LOVING IT!

Intotdeauna mi-a fost teama de statutul asta. O femeie singura poate fi si misto dar si vulnerabila in fata barbatilor.
Cu alte cuvinte, scapi usor de oricine in momentul in care spui ca ai pe cineva. Altfel, prea multe insistente te pot agresa la un mmt dat.
Am preferat de multe ori sa fiu singura intr-o relatie sau singura in 2 relatii decat sa stiu ca nu apartin nimanui. Intotdeauna am avut pe cineva langa mine chiar daca nu intotdeauna am fost multumita.
Dar mi-am dat seama ca frica de singuratate nu trebuie sa te impinga sa suporti orice, sa tolerezi caractere care nu te descriu sau sa iti dicteze un stil de viata in care nu te regasesti.
Prefer sa fiu singura si sa nu mai tolerez nimic! Sa imi asum pretentiile si sa realizez ca nu stiu cand voi gasi un barbat in care sa vad nebunia pe care am vazut-o in cei pe care i-am iubit cu adevarat. Ma uit la destul de multe lucruri la un barbat inainte de a-l accepta langa mine.
Poate suna putin ridicol, dar nu vreau sa- mi spuna nimeni ca nu iese la un suc pentru ca nu are bani, nici ca este cautat de 30 de femei si nici ca nu are chef de sex.
Sau ca viitorul inseamna doar MAINE iar trecutul meu e mai important decat prezentul...


Sunt hotarata sa-mi enjoy singuratatea si sa nu mai accept nimic. But my own mistakes!

FEMEIA ...o enigma

Nu exista femei urate, ci doar femei care nu stiu sa se faca frumoase (spune un proverb). Fiecare femeie are frumusetea ei proprie si este frumoasa in felul ei!
Eliminand inhibitiile psihice si mentale, complexele de inferioritate, sugestiile negative, femeile sunt capabile sa-si exprime farmecul nativ si sa emane misterul lor ancestral printr-o raportare fireasca la eternul feminin, ceea ce inseamna iubire, gingasie, gratie, sensibilitate, daruire, puritate... In alte cuvinte, o bogatie interioara, care se reflectă apoi si în armonia şi împlinirea exterioară !
Fiecare femeie are un farmec irepetabil. Efervescenţa şi bucuria sufletului feminin vin din trăirea acestui farmec personal. Fie ca straluceste de exuberanta, fie ca este discreta, frumusetea reprezinta un amestec de ADEVAR SI ARMONIE.
Fiecare dintre noi este o expresie individuala a eternului feminin care exista dintotdeauna.
Din punctul meu de vedere, o femeie trebuie sa puna accentul pe sex-appeal, sa fie pasionala si delicata, sa fie mult mai directa, provocatoare, sa fie extravertita, mai rationala, dar si mai greu de multumit. In viziunea mea, frumusetea ei sa fie cea a unei amante impudice, fie cea a unei stapane pe fraiele atractiei, fie vulnerabilitatea femeii inca adolescenta in inima ei, ce isi cauta identitatea in tumultul vietii...
Admir la o femeie curajul, umorul si independenta, libertatea mai mare pe care si-o asuma...
Exprimarea libera, plina de dragalasenie si candoare, constienta si indelung exersata a jocului sufletului feminin, prin iubire, cu tot ceea ce exista, o face infinit fascinanta.
Admir femeile puternice...
De ce?
Pentru ca ma consider o fata puternica si stiu ca voi ajunge cu siguranta o femeie puternica, cam asa ar trebui sa gandeasca orice femeie, deoarece in viata "O FEMEIE PUTERNICA ESTE CEA CARE SE AFIRMA", cu asta am spus tot ...
Puterea ei de a hrani viata si a o inflori este adevaratul ei sens, rostul pe care ea il cauta.
Sa ne deschim inimile la unison cu mintea, pentru ca noi, femeile PREZENTULUI, femeile doctori, ingineri, profesoare, manageri, femeile mama, femeile super-woman :), sa exprimam cu gratie aceasta forta miraculos de suava a Feminitatii ce hraneste, incanta, daruieste, fascineaza, vrajeste inima prin fericire, joc, gingasie, iubire si o inalta................
P.S. Femeie frumoasa, redevino din Super-woman, tu insati...!

Sunt barbatii porci si femeile curve?

Intr-o seara mi-am intrebat niste prieteni, daca barbatii sunt porci si femeile curve...Am primit f multe raspunsuri, doar doua mi-au ramas intiparite in minte...de fapt cele mai interesante : “Curva e adevarata fatza a femeilor aflate in cazuri extreme, ceea ce imi arata ca orice femeie poate face asta daca ajunge sa nu aiba ce a avut si nu accepta traiul greu…depinde de nivelul de disperare al acesteia"....si "intr-o comparatie-categorisire a femeilor si a bauturii mi-a spus ca “pitipoanca e ca vodka Polar, efect imediat, apoi te gandesti ce-a fost in capul tau“...

Daca intrebi barbatii despre femei, vor spune ca toate sunt curve,daca intrebi femeile despre barbati, vor spune ca toti sunt porci...este ca un razboi tacit intre 2 tabere...
Se spune ca femeile vin de pe Venus si barbatii de pe Marte,dar noi traim pe Pamant.Nu prea cred ca trebuie sa fie razboi, desi exista diferente mari, de la aspectul exterior pana la modul de a gandi, de la felul de a se comporta, pana la perceptia sexului opus.

Toti barbatii sunt foarte, foarte ocupati.Desi sunt ocupati, au timp de femei.Desi au timp de femei, nu prea ii intereseaza de ele.Desi nu prea-i intereseaza femeile, tot timpul au una langa ei. Desi tot timpul au una langa ei, tot timpul se mai dau si la altele. Desi se mai dau la alta/altele, se enerveaza daca femeia cu care sunt ii PARASESTE. Desi femeia cu care sunt ii PARASESTE, tot nu invata din greselile pe care le fac (si tot se mai dau la altele)....Muhahaa ....suna bineee stiu !!!

Pentru o femeie, este tot impul importanta securitatea “materiala”. Desi este important a supravietui din punct de vedere material, ele tot timpul isi cumpara haine scumpe. Desi ele tot timpul isi cumpara haine scumpe, niciodata nu au cu ce sa se imbrace. ( Nu-i asa fetelor ? ).Desi ele spun ca nu au niciodata cu ce sa se imbrace,tot timpul se imbraca frumos.Desi tot timpul se imbraca frumos, haina pe care o pun pe ele este doar “carpa veche”. Desi ele zic ca este doar o “carpa veche”, se asteapta de la barbati sa le faca complimente. Desi barbatii le fac complimente, ele nu ii cred niciodata…! (depinde...sunt si specimene)

In concluzie, sunt convinsa ca in aceasta lume exista multi oameni speciali, si barbati si femei, trebuie doar descoperiti.......
Ce se vede zilnic, in secolul in care traim...ma sperie !!!Ne-au cotropit "cocalarii si pitipoancele" care,dupa ce ca sunt ANALFABETI, sunt tare "valorosi".
Traim intr-o lume a haosului total !!!
De ce barbatii sunt niste porci? De ce nu sunt oare manierati? Asta ar trebui sa ne intrebam...Aici cultura joaca un rol foarte important,depinde f mult de caracterul barbatului, au uitat cu desavarsire ce este aia tandrete.Pur si simplu este ceva rupt din cascadorii rasului cand auzi pe unii mitocani spunandu-i unei domnisoare :" Papusa ne simtim si noi bine diseara?" ...PENIBIL...
De ce femeile sunt curve? Unde este oare puritatea femeii si gingasia ei? Se zice ca femeile devin curve din mai multe motive ...sa vedem:
1.fac compromisuri pt reusita in cariera;2.datorita prostului de langa ea, datorita plictiselii daca are linga ea un bou care atunci cand vine de la servici se culca pe-o ureche...Femeia trebuie si ea mangaiata, iubita,plimbata e.t.c :)))

Dar de fapt cine a zis ca barbatii sunt porci si femeile curve?…Oare chiar asa sa fie? Nu cumva e o perceptie gresita asupra societatii?
.....mmmmmmmmm .........

DESPRE PRIETENIE II

A doua parte- Prietenie
Se spune ca prietenia este una din mangaierile vietii...Imi place sa cred ca o prietenie adevarata este cea mai pura iubire,un prieten este acel om care te intelege,te sprijina necondtionat,desi poate gandeste diferit ca tine.
Ce-i drept, un prieten este de fel, acea persoana care ar trebui sa aiba un efect pozitiv asupra ta, pentru ca dupa parinti si familie, prietenii reprezinta unul din cei mai importanti piloni de sustinere din viata noastra. Desigur uneori gandim lucruri frumoase despre cei care ne sunt alaturi, uneori gandim lucruri urate atunci cand ne enerveaza sau ne dezamagesc........
Cea mai sensibila si dificila perioada pentru orice persoana este cu siguranta atunci cand suntem tineri, insa nici cand vom fi mai in varsta, nu vom reusi sa intelegem cateodata caracterul altor persoane, in special al celor pe care ii consideram prieteni, lucru care va declansa un adevarat razboi in interiorul nostru.De ceva vreme incerc sa fac clar distinctia intre prietena si o amica.Prietenii mei adevarati sunt cei in care eu investesc timpul meu, energia mea,cei care imi stiu trecutul,fac parte din prezentul meu si imi stiu scopurile in viata.In viziunea mea "prieten" imi este cel pe care-l sun in mijlocul noptii si-i zic: "am nevoie de tine, acum!"...sunt foarte atenta cum imi aleg prietenii. Eu ii simt pe oameni si dupa un timp petrecut cu persoana respectiva pur si simplu stiu cine poate sa fie prietenul/prietena mea si cine nu. Prietenii mei sunt in primul rand ce-i care imi spun adevarul, sunt intelepti, sunt oameni de incredere, ne ajutam reciproc, ne sustinem, ne incurajam, ne distram impreuna,povestim de toate, iesim impreuna, ne uitam la filme impreuna, accepta asa cum sunt eu,cu defectele si calitatile mele,cu greselile mele,cu opiniile mele,cu toate prostiile mele! Uneori pot fi foarte insuportabila si totusi ei sunt langa mine,asta e de apreciat!...Am foarte multi amici, dar relatiile cu ei sunt superficiale.Eu cred ca am fost intotdeauna o buna prietena. Iti zic tot ce am de zis si nu ma ascund dupa degete! Nu sunt de acord cu cei care zic: "am 20 de prieteni". Fugi de-aici! ...PREFER SA-MI NUMAR PRIETENII PE DEGETe,DECAT SA AM 20 ...IAR ACESTIA SA NU-MI FIE CU ADEVARAT PRIETENI LOIALI....!
Atunci cand ai o prietena/un prieten adevarat trebuie sa stii ce inseamna cuvantul iertare, rabdare si mai ales sa nu vezi numai calitatile negative ci si lucrurile pozitive.Cred ca m-as exprima mai bine daca as spune ca ne trebuie o memorie buna pentru ca atunci cand ne certam cu un prieten tindem sa ii reprosam si sa ii scoatem la iveala toate defectele si uitam sa i le spunem si pe cele pozitive. Uitam cateodata sa ne cerem iertare, poate din orogliu de multe ori, adesea uitam sa le spunem cat de importanti sunt pentru noi. Atunci cand ii povestesti unui prieten adevarat ceea ce ti se intampla,ce trairi ai avut,prin ce experienta ai trecuta luna trecuta...nu cred ca e cazul sa inceapa sa te judece si sa impartaseaca iubitului/iubitei ce ti s-a intamplat tie si ca el/ea nu are face niciodata asa ceva...o prietenie inseamna inainte de orice incredere,loialitate...Cu cat iti sunt loiala,cu cat am incredere in tine...daca ma dezmagesti...nici nu mai ma poti enerva in cateva cuvinte...!In ziua de azi se poarta prieteniile de "interes","ocazie"...s.a.m.d,dar acestea nu sunt prietenii adevarate.
Cunosc persoane care ele,insele, credeau in prietenia lor f mult,desi faptele au dovedit contrariul...gen`"prietenie de interes"...se practica f des in ziua de azi!!! Totul pana iti dai "arama pe fatza"...
Prietenii ii impart in 2 categorii : prieteni adevarati care-i port in suflet si ii voi tine atata timp cat vor merita asta, si prieteni (amicitie) care singuri isi vor da seama cine sunt...
Ce vad eu in prietenie si ce vede un prieten la mine?... esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine.
Cred ca un prieten adevarat este:
-cel la care stiu ca pot apela oricand... la orice ora din zi din noapte... care este alaturi de mine neconditionat la bine si la rau...;
-un om pe care ma pot baza...;
-un om care ar sta sa asculte tot ce am sa-i spun, fara sa se plictiseasca... un om care se ma accepte asa cum sunt, cu bune sau cu rele...;
-un om care sa nu profite de mine...;
-un om care sa-mi spuna verde-n fata ce are de spus, un om caruia si eu sa-i pot spune adevarul, fara suparare...;
-un om care indiferent de categoria sa sociala si de marimea portofelului sa nu ma faca sa ma simt inferior sau superior...;
-un om cu capul pe umeri, inteligent si cu bun simt...;
-un om asemanator mie, la suflet... poate asa vom vedea daca noi suntem prieteni adevarati sau ei sunt prieteni adevarati....
IN CONCLUZIE: "A avea un prieten este mai vital decat a avea un inger" – Nichita Stanescu
"Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima"-Gabriel Garcia Marquez
"Prietenii rămân prieteni. Cei care nu rămân... înseamnă că n-au fost"

DESPRE PRIETENIE I

Prima parte-COPILARIE
Cand eram mica,imi doream sa fiu mare...Uneori imi lipsesc enorm momentele cand aveam doar cativa anisori.Perioada copilăriei a fost poate cea mai frumoasă dintre cele trăite până acum.Traiam parca intr-un bol de sticla si nici un rau nu ne putea atinge,iar tot ce faceam era sa ma joc cu prietenele mele cele dragi.O perioadă pe care o numesc adeseori “de-a v-aţi ascunselea”. De ce? Pentru că aşa se numeşte şi jocul mai mereu prezent în zburdălniciile noastre.
Sau alte jocuri care ne-au facut copilaria f frumoasa "baba Oarba,Flori Fete sau Baieti, Elasticul,Sotronul, Coarda, Prinselea, Lapte- Acru( sau gros-nu mai stiu exact :))),Nu te supara Frate,Monopoly,Remi..... s.a.m.d
Prietenele mele din copilarie care au ramas in sufletul meu pana in ziua de azi : Lavinia,Raluca,Andreea,Rovena,Mirela,Elena,Alexandra,Mirelus,Laura,Amalia(bucuresti),Criss(bucuresti),cu aceste fete am crescut si impreuna cu ele am facut copilaria sa se transforme in ceva ce nu vom uita niciodata,ce vom pastra mereu in suflet,indiferent daca suntem la capatul celalalt al lumii. Imi amintesc cu cea mai mare placere cand ne jucam cu papusile,cand faceam ttotul pentru papusile noastre sa le construim o casa si sa le facem tinute cat mai spectaculoase.Imi amintesc cu cea mai mare placere cand mama pleca la munca si imi chemam prietenele ,facand parada modei,imbracate cu rochiile elegante si pantofii cu toc cui ai mamei mele sau cand aduceam fiecare aproape toata mancarea din casa jucandu-ne "de-a familia" gen ( eu intotdeauna mama lor ...iar ele feetele mele ),ma dedicam cu suflet sa le hranesc,mancam impreuna si dormeam cum puteam :))))
Îmi amintesc cu mare plăcere cum ne strângeam în seri calde de vară, câteva zeci de copii din tot cartierul şi ne jucam până când se auzeau din toate colţurile, voci îngrijorate ce ne chemau în casă. Era cumplit cand ne desparteam...era atat de frumos...
Trecand peste o anumita etapa am inceput sa ne dezvoltam si deja aveam pretendenti,se intampla sa avem doar "unul" pe care sa ne certam,sa fim geloase una pe alta...care castiga prima :))) ...un exemplu Mircea(arges) -lupta intre mine,raluca,lavinia...cine a castigat oare?:)))))))))) ne distram f tare,eram intotdeauna pline de viata!!! Tin minte prima mea "bataie" cu raluca ,eram mici...
de atunci o consider o vipera :))) are un mod f ciudat de a se bate,sa va spun...
Era un motiv f copilaresc si ea s-a incordat ,s-a uitat urat la mine si si-a infipt unghiile in mainile mele de copil fin :))) ,iar eu ca sa fiu la inaltime cu ea ,mi-am bagat mainile in parul ei...a fost o bataie smechera,o tinem minte si in ziua de azi :))))) sau prima injuratura care am spus-o la varsta de 7 ani ,a fost cand am facut-o pe lavinia "handicapata" si m-a amenintat f mult ca ma spune mamei mele,desi pan` la urma a facut-o.....iar eu am fost pedepsita ptr acea injuratura care si-o merita :))))
Tin minte si acum intr-o zi de iarna cand baietii ne-au invitat sa jucam fotbal cu ei si noi "desteptele de noi" am acceptat !!! am si acum filmarea care a facut-o tatal meu de la balcon in timp ce noi ne dadeam in figuri...:)) cea mai tare era andreea ,ptr ca mingea de fotbal cand venea spre ea,incepea sa fuga ca un gandac cu caciula intr-o parte :)))) O faza foarte tare a fost la Bucuresti cand mergeam in vacanta la bunica mea si acolo se strangeau cei mai frumosi baieti si impreuna cu Amalia si Criss ne lua ore intregi sa ne aranjam si sa ne dam cu cat mai mult parfum sa fim trasnet :))) La Rovena petreceam cele mai "albe nopti" posibile ptr ca intotdeauna cand dormeam la ea ma gadila si imi povestea lucruri S.F in care eu credeam f mult si vedeam totul ca in "AVATAR"..:)))
Odata ma suparasem pe mama mea si stiind ca sunt singura acasa ,am facut o mica licitatie ,eu din balcon...ceilalti de jos...iar eu le ofeream inele si lanturi de aur :))) cateodata eram mai nebuna....recunosc :))) Sau cea mai tare faza posibila,nu eram la scoala inca...gasisem in bucatarie un teanc de bani si mi-am permis,copil fiind sa iau si eu o mica suma :))) care pe vremea aceea era foarte MARE...!!! si coborand afara, in fatza blocului ...am luat-o pe elena,era cea mai mare din gasca noastra si am mers cu ea intr-o alimentara unde ne-am luat toate dulciurile posibile,tot ce a vrut inimioara noastra si le-am mancat intr-un timp f scurt ,undeva ascunse ,in timp ce mama ma cauta disperata ....:)))) ce sa zic...amintiri din copilarie....
"furatul de cirese" ...prietenele m-au corupt aici
Ele erau smechere ptr ca dadusera de un cires,iar acest cires era intr-o gradina ...oameni buni...!!!! am ajuns,am intrat...care mai de care sa ia cat mai multe cirese ...iar eu stateam undeva jos iar ele ma "indopau" cu cirese prin toate buzunarele...ce era sa fac? sa le refuz? nu-mi permiteam.....:))))
totul frumos...pan` la un moment dat cand apare o baba f revoltata ca e gradina ei si ca o sa cheme politia....eu cea mai fricoasa si speriata auzind ca e dispusa sa cheme politia ,mai ales ca tata era politist ...ce-am zis in gandul meu? "daca ajung la inchisoare ca fur cirese ...o sa afle si tati si o sa -l supar ,mai ales ca o sa afle toti politistii " :))) si pe moment am hotarat intr-o secunda sa arunc toate ciresele din buzunare de peste tot...dar prietenele nu au facut asa ceva ,eu eram undeva in spatele lor...!!!
am iesit din acea gradina,baba tot tipa noi am luat-o la fuga...iar cand am ajuns in fatza blocului ,fetele ma intreaba : diana dar ciresele unde sunt???
Eu ce sa le zic acum......nu stiam.....le-am zis adevarul in cele din urma,ca le-am aruncat de frica....si uite asa ele s-au amuzat f tare pe seama asta si pana-n ziua de azi...este o amintire placuta!!!
Am avut o copilarie f frumoasa ,am avut si am in continuare prietenele sufletului meu,si cele care le-am amintit mai sus si cele care le voi preciza in partea a doua a acestui post ...le voi pastra toata viata in inima mea !!!
In concluzie,cu prietenii din copilarie ti-ai impartit bucata de prajitura sau de paine calda,ati baut din aceeasi sticla de suc,ati furat elasticul de la chilotii parintilor sa va faceti prastiute, v-ati bucurat impreuna,v-ati luptat cu bulgari de zapada, v-au curs mucii pe acelasi sandwhich, ati ras si ati plans impreuna, v-ati julit genunchii si v-ati despartiti plini de rgerete dar imbujorati cand mama va chema la masa ori sa va faceti temele, si abia asteptati sa va reintalniti...
Imi este dor de acea perioada...dar voi fi si voi ramane toata viata o persoana cu suflet de copil,un copil dulce,un copil sincer cu un interior frumos...si sper ca toti cei care veti citi acest post sa va amintiti de acea perioada din copilaria voastra cu mare drag si sa ramaneti intotdeauna copii,indiferent de orice...
"Copilăria este inima tuturor vârstelor." Lucian Blaga

CANTITATE SAU CALITATE ???

Sa o luam cu inceputul...
Cati baieti si cate fete prefera calitatea ? Cati baieti si cate fete prefera cantitatea?
Eu cred ca raportul dintre cantitate si calitate va fi intodeuna o ispita...
De ce spun asta ? Foarte simplu... Majoritatea baietilor in ziua de azi prefera cantitatea, crezand ca in cantitate de cele mai multe ori exista si calitatea suprema, pentru ca asa se simt mai puternici, mai smecheri si satisfacuti. Cu cat in masina ta urca mai multe fete, cu cat in patul tau intra o serie intreaga de tipe brunete, blonde, roscate, inalte/slabe, cu forme apetisante s.a.m.d, deja tu te simti ca un "taur in calduri" si esti foarte "capabil" sa obtii ceea ce iti doresti de la o fata!!!
Ca sa nu ramanem la capitolul baieti, sa ne legam si de sexul feminin pentru ca asa este corect. Cate fete nu-si doresc sa se plimbe in masini cat mai luxuoase cu multi cai putere si sa fie foarte cautate? Sunt sute, mii...dar intotdeauna exista riscul sa pierzi!
Un barbat care prefera "CANTITATEA" intotdeauna va purta o masca care sa-l transforme in cel mai sincer, pur si cuminte barbat din lume. Sa fim seriosi!!! Asa ceva nu exista, si daca exista sunt "raritati"... Pentru baieti acest termen "CANTITATE" valoreaza foarte mult cand vine vorba de sex. Pentru ei sexul cu cat mai multe fete, daca se poate si in grup este ceva incredibil! Este Raiul pe pamant, WTF? De multe ori ramai fara niciun comentariu cand auzi un tip la o masa intr-un bar spovedindu-se la prietenii lui "mama, mama ce i-am tras-o lu` aia aseara","cate am facut cu tipa aia, dar s-o vezi pe cealalta ce buna este" sau "ce cur, ce sani aveau gagicile alea si sa vezi ce sex mortal am facut". Suna a "rasul-plansul". Da, da, da, da, sunt fel si fel de specimene in aceasta lume!!! Unii baieti sunt atat de satisfacuti cand vine vorba de "sex", incat saracii nu stiu ce inseamna cuvantul "intimitate", stiu ce inseamna cantitatea si numarul de gagici care le intra in pat.
Sunt foarte putine persoane care prefera "CALITATEA", iar aceste persoane sunt sau cel putin par ok...
Calitate inseamna sa poti alege ceea ce crezi tu ca este mai bine pentru tine, sa faci o "selectie", intotdeauna "CALITATEA" trebuie pastrata cu grija, cu finete, nu multi stiu sa pastreze acest lucru. De aceea multi revin la "CANTITATE" si se pierd in detalii...
Cati baieti in ziua de azi prefera o singura fata la pat si mai ales sa intervina cuvantul "fidelitate"??? Foarte putini inteleg ca acest cuvant "CALITATE" necesita anumite pretentii, decat "CANTITATEA".
Nu numai baietii sunt de neiertat, exista si fete care habar nu au ce inseamna sa fii de calitate, sa ai doar un singur barbat al naibii de bun la pat ,dar si la creier. Totul este discutabil, dar cu siguranta in momentul de fata baietii sunt cei care prefera cantitatea, decat unele dintre noi, cele care preferam calitatea...
Am intalnit atat baieti, cat si fete care spuneau "Eu prefer calitatea", desi totul era invers si rezulta ca prefera cantitatea din ceea ce faceau si ceea ce exprimau!!! Nu multi stiu sa faca diferenta exacta intre calitate si cantitate, zici ca-s batuti in cap... Unii spun asta sa para mai "cuminti", mai "sinceri"......dar totul ii tradeaza pana la un anumit punct.
Pe mine ma apuca rasul si rad cu cea mai mare ironie de o fata sau un baiat care-mi zice acest lucru, desi sigur ei fac contrariul. Cat mai multi, cat mai multe.
Viata este foarte frumoasa, de ce nu? Merita traita! Multi cred ca experienta asa se naste... Da, poate asa este! In viata trebuie sa le incerci pe toate sau cate putin din toate... E foarte bine sa socializezi, sa mai cunosti si alti oameni, sa descoperi si alte placeri, nu e ok sa te rezumi doar la ceva care crezi ca o sa-ti aduca toata viata numai fericire si garantie... Nu trebuie sa ai o facultate ca sa poti avea "scoala vietii" si sa stii sa faci analiza ca sa ajungi sa cunosti un om! Ca sa ajungi sa fii "uns cu toate alifiile posibile" (cum se zice), trebuie sa le fii experimentat pe toate... si in viata asa trebuie, dar totul cu o limita.
Ar fi bine ca intr-un final sa stim care-i raportul dintre cantitatea si calitatea lucrurilor pe care le desavarsim pentru sufletul nostru, pentru noi ca oameni, si pentru altii ca animale primate ce sunt...

Matase neagra si petale albe de trandafir

In aceasta postare voi scrie tot ce isi doreste sa simta o fata, o femeie atunci cand este indragostita... ce voi scrie mai jos sunt pur si simplu niste ganduri, niste sentimente profunde care tot timpul ma fac sa imi doresc cat mai multe "scenarii" in bratele partenerului meu! Sper sa va regasiti in ceea ce voi incerca sa exprim, nu numai voi sexul feminin, ci sexul masculin...!
"Un pat imens, cu asternuturi de matase neagra, petale de trandafiri albi imprastiate peste tot, cateva lumanari rosii parfumate asezate pe noptiera dau o lumina pala rosiatica incaperii...
Esti singura in miez de noapte, il astepti imbracata sumar, intr-o lenjerie alba de matase si simti cum paseste usor in semi-intuneric. Tu te ridici, el se aseaza pe marginea patului si iti vede umbra dansand pe peretii rosiatici, apoi te relaxezi, te intinzi de-alungul patului acela imens, intr-o pozitie cat mai incitanta, iti simte parfumul seducator...
Iti da parul la o parte si te surprinde cu un sarut gingas pe ureche, buzele sunt atat de calde, incat simti un fior ingrozitor de intens...Te rasucesti si buzele tale il ating usor, apoi incepe sa-ti sarute gatul, sa fii muscata usor, abia perceptibil sa zic asa...de lobul urechii! Te innebuneste si el simte ca iti place la nebunie. Coboara mainile explorandu-ti corpul, incepe prin a-ti ridica maieul fin de matase si te atinge arzator, apoi iti da maieul jos, si-ti desprinde usor bareta ce-ti desparte cupele de la sutienul alb cu margini dantelate...
Cat de frumos suna totul, nu? Sa continuam...
Cupele aluneca, lasandu-ti sanii liberi si coboara cu saruturile tot mai jos, apoi se retrage... lasandu-te in suspans...!Vazandu-ti nedumerirea, zambeste usor si incepe sa-ti desfaca cu grija funditele de la chiloteii mici de dantela, fiecare din ele cu miscari lente, dulci... ii lasi sa cada cu grija langa pat, la fel cum ai facut si cu sutienul... El incepe sa-ti mangaie picioarele, incepand de la glezne pan`la solduri, unde miscarile devin apasate. Involuntar, apropii picioarele si iti prinzi mana intre ele...te opresti, te ridici, apoi se apropie de pieptul tau si incepe sa te mangaie tandru, trecand deegetele rasfirate prin parul tau si te saruta usor...
Tu ii mangai bratele si ii saruti pieptul sa-i simti parfumul barbatesc, coplesitor... Apoi, el te saruta cu buzele, atingandu-ti pielea incinsa...Va imbratisati pasional, va mangaiati nebuneste, va lasati prinsi in jocul pasiunii...Petale de trandafir se lipesc de trupurile voastre transpirate si lumanarile va deseneaza umbreele pe peretii albi, respirand tot mai sacadat, in acelasi ritm... Zambiti, iar ochii va stralucesc emanand fericire... Apoi cu miscari de felina, te desprinzi din bratele lui si te intinzi lenesa pe cearsaful de matase neagra cu fata in jos, cu parul ravasit pe perne... In lumina luminarilor se vede conturul corpului tau transpirat lucind in semi intuneric, iar el te priveste si iti aude respiratia intretaiata, fosnetul cearsafurilor cind te intinzi cu miscari lenese, departindu-ti usor picioarele... El se apropie si culege petalele de trandafiri ce te inconjoara si le pune incet pe spatele tau, "scriind" cu ele incepind dintre omoplati spre fundel, urmarind conturul sirei spinarii ,un mare...."TE DORESC"

Am scris aceste lucruri pentru ca le simt si imi doresc sa fie prezente in orice relatie in care partenerii simt ceva mai mult decat o PASIUNE…
Probabil cand ati citit v-ati amuzat si multora va este greu sa recunoasteti ca va doriti cu sudoare sa aveti macar parte de un astfel de "scenariu" sa zic asa...
In ziua de azi, totul se face cat mai rapid, cat mai exagerat, dar ce ne dorim oare cu adevarat?Sunt momente si momente... fiecare dintre noi ar fi bine sa aiba momente de nebunie, momente de relaxare, momente de seductie s.a.m.d, dar nu toata lumea stie sa combine nebunia cu extazul, dragostea cu salbaticia...!
Probabil va intrebati Ce zice si asta aici?"
Putin imi pasa daca va place sau nu va place, din moment ce ati intrat pe acest blog, curiozitatea macar v-ati satisfacut-o!
De unde vin aceste cuvinte? Obisnuiesc sa vorbesc foarte deschis si sincer, imi place sa scriu si sigur poate o sa primesc multe critici, avand in vedere latura cam erotica a ceea ce scriu eu...dar curg repede randurile uneori, fara macar sa ma gandesc...
Imi place sa descriu decorul in care se petrece o actiune, uneori un decor ambiant face totul mai placut...

Dor de nisip........

Mi-e dor sa ma plimb pe malul marii, sa-mi intind trupul pe nisipul fin, sa ma invaluie briza si sa simt mirosul de apa sarata, sa fii tu cel care ma tine in brate si imi dezvaluie iubirea, imi este atat de dor...
Acum inchid ochii...ajung intr-un loc uitat de lume, pe o plaja pustie cum imi place mie, cu valuri lenese ce abia se sparg la mal, parca dorind sa nu imprastie tacerea noptii. Am ochii inchisi. Mergem incet pe faleza, privind cum luna se joaca cu fetele noastre, simtind jocul brizei si privind multimea de stele...
Iti spun sa ne oprim si imi apuci usor mana, ma privesti lung, tacut. Tacerea asta apasatoare este sparta din cand in cand de strigatul unui pescarus agitat, ma bucur in voie de prezenta ta care o simt atat de puterniccc....
In acel moment strang puternic pleoapele, desi as vrea sa te privesc, as vrea sa ma pierd in ochii tai, insa imi este teama ca visez, mi-e teama ca daca voi deschide ochii visul va disparea si odata cu el si tu... Ne asezam pe nisip, ma iei in brate si ma saruti pe gat, iti treci mainile prin parul meu lung, ravasit de briza noptii, iar mainile iti aluneca pe umerii mei goi si coboara in mangaieri si atingeri usoare pe trupul meu infierbantat de dorinta. Ma trantesti pe nisip si incepi sa ma saruti nebuneste, iti simt buzele calde si imi las capul pe spate, parul meu rasfirat se amesteca cu firicele de nisip. Mainile tale continua sa alunece pe trupul meu, simt cum imi atingi rochita, simt atingerea nisipului fin. Incerc sa te strig, numele tau abia se desluseste printre gemetele mele infundate. La un moment dat, am senzatia ca totul dispare, vad stelele stingandu-se si briza se opreste...Timpul insusi se opreste in loc, marcand momentul de maxima tensiune, apoi aud din nou valurile, stelele reapar, iar briza ma mangaie usor, asa cum imi place mie cel mai mult. Raman culcata pe pieptul tau, imi soptesti cuvinte tandre ...
Intr-un tarziu ne ridicam si mergem tacuti pe plaja...tinandu-ne de mana! Urmele pasilor pe nisip se risipesc in valurile care se sparg la mal si pentru prima oara, ridic privirea spre tine, deschid ochii mari si te privesc. Esti inca langa mine, n-a fost doar un vis, a fost doar o noapte de vis...
Imi las capul pe umarul tau, inchid din nou ochii, iti strang cu putere mana si incec sa savurez ultimle secunde ale acestei nopti... Undeva, la orizont, soarele incearca timid sa-si faca prezenta, atat de timid de parca i-ar fi teama sa nu rupa vraja noptii ...
Mi-e dor...foarte dor...

Barbat ideal = barbat garantat pe viata ?

Barbatul ideal exista? Dacă nu există, înseamnă că trebuie inventat in fiecare moment de singurătate, de rătăcire, de regăsire şi de păcat! Se spune ca barbatii care poposesc mai puţin în viaţa unei femei par a avea mai multe calităţi decât cei de lângă care trăiesti zilnic si iti bei cafeaua. Diferenţa dintre realitatea pe care o trăim şi cea pe care o contemplăm cu suspine constă doar în superficialitatea de a nu pricepe la timp că un bărbat ţi se pare mai bun ca al tău doar dacă nu eşti fericită… dar daca esti fericita??? Dacă eşti îndrăgostită lulea de bărbatul tău şi îţi ajunge în toate privinţele?
Bărbatul tău e ideal pentru că ţi-a venit din întâmplare cu tot ce a cerut sufletul tău si lui nu trebuie sa-i ceri nimic pentru ca iti ofera totul, pe el nu trebuie sa-l minti cu nesimtire pentru ca el intelege orice si langa el nu iti este frica de nimic, pentru ca esti cel mai de pret bun al lui si nu ar risca nimic ca sa te piarda! Acolo unde începe slăbiciunea lui, apare subtil forţa ta, iar situaţia inversă e motorul fericirii tale.

Bărbatul ideal e liber pentru că te-ai îndrăgostit de aripile lui, iar umărul lui e locul tău de spovedanie, de răsfăţ sau de alint. Pe buzele tale ai mereu un sărut de "rezervă", astfel încât să nu sufere niciuna din părţile implicate în îmbrăţişarea vieţii în doi; bărbatul ideal va fi mereu cel de lângă tine şi nu cel de pe trotuarul de vis-a-vis, de la braţul altei femei, de pe ecran sau din cărţi... E posibil ca bărbatul ideal să fie plăsmuit din imaginaţie, din dorinţă, ba chiar din neputinţă, dar dacă lacrima ta se prelinge pe obrazul lui, înseamnă că el este, negreşit... Poate că trece în momentul acesta sub fereastra ta sau poate prin biroul tău, poate mâine va traversa strada odată cu tine... suna prea frumos ca sa fie real, dar totul se poate transforma oricand in realitate, o spun din propria experienta!

Barbatul ideal : Un prieten ? Un barbat senzational de bun in pat ? Un partener de week ? Un munte de tandrete ? Un tip practic şi haios, cu care să te simţi în siguranţă şi cu care să nu te plictiseşti? Un tip cu bani multi ? Un tip imprevizibil, care sa te tină în tensiune ? Unul care să te chiuie şi care să-ţi ofere doar un gram din ce meriţi?
CE SANSE AI SA-L GASESTI IN ZIUA DE AZI? Tare aş vrea să răspund la aceste întrebări, dar n-o pot face în locul nimănui... Singura certitudine este ca odata gasit, idealul n-ar trebuie să mai suporte nicio modificare pe care am fi tentante s-o facem. Dacă răzbim şi-l găsim, propun să-l iubim şi gata...!!! Si zic eu... restul ar fi o pierdere de timp, sansa sau tinerete!

In concluzie: Cati barbati ideali exista? Cati barbati adevarati exista ? Cate idealuri exista?
Aceste intrebari par a fi legate una de cealalta si raspunsurile pot si sute, mii... dar un raspuns ideal exista la toate aceste intrebari si acesta trebuie aflat de fiecare in parte, reflectand mai mult sau mai putin asupra acestor intrebari banale pentru unii si importante pentru altii!
Tot ce pot sa spun este ca barbatul ideal nu este barbatul garantat pe viata... si acesta va ramane "ideal" cata vreme iti va tine sufletul in palme....

De ce iubim barbatii ?

Cum imi place foarte mult sa filozofez si sa-mi exprim opinia, stand in pat si privind in gol, m-am gandit sa dau niste "motive" pentru care noi sexul feminin iubim barbatii. Traind intr-un secol al vitezei si intr-o lume in care fiecare are dreptul la libera exprimare, pot profita de aceasta pentru ca imi place la nebunie... Cand am pomenit unui baiat de aceasta naratiune, am primit in 3 secunde raspunsul : "De ce sa nu iubiti barbatii?"
Replica mea a fost urmatoarea, avand in vedere ca m-am abtinut sa nu intru intr-o contradictie cu el.
Am putea sa nu iubim barbatii din urmatoarele motive foarte clare...

In primul rand pentru ca nu sunt "eficienti" in comunicare, mereu noi gandim mult, complicam lucrurile si intram in detalii; in al doilea rand uita lucruri care sunt foarte importante zile de nastere, aniversari si multe altele (apoi se mira ca noi suntem suparate si ca puneam prea multe la suflet..."offff , saracutele de noi"); in al treilea rand regula de baza la orice barbat "EI INTOTDEAUNA AU DREPTATE!", tin sa va dezamagesc baieti dar nu e asa...
Nu sunteti nici atotstiutori si nici nu detineti forta suprema! Foarte greu va este sa admiteti ca o data pe luna, pe an, zi sau ora... avem si noi dreptate !!!
In al patrulea rand lucrurile materiale au o valoare sentimentala mult mai mare decat o fiinta umana. De cate ori am auzit in jurul nostru vobindu-se de "masina mea", "contul... banii mei" si lista continua!!! Sa speram ca aceste lucruri le vor aduce mostenitori si ii vor ajuta si la bine si la rau...mmmm, n-as prea crede !!!
In al cincilea rand "sex cu cat mai multe fete..." wow, ce barbat smecher esti daca pe lista ta si in patul tau intra cat mai multe blonde, brunete sau roscate! Pentru multi barbati conteaza CANTITATEA, nu CALITATEA! In schimb cei care prefera CALITATEA, tin sa cred ca sunt acei barbati adevarati care nu au in capul lor liste infecte de doi lei... ci prefera o tipa cu "minte", care stie sa lege doua fraze, sa fie o fata cu stil, de calitate... nu gen "pitzi" care se gasesc la orice coltz de strada si ar face orice sa intre in patul unui barbat cu o masina buna sau un job interesant! (acest subiect o sa-l dezbat in profunzime intr-o postare speciala :) ); in al saselea rand, MISOGINISMUL... O trasatura extraordinara! Ce sa zic... ma lasa rece astfel de specii !!!
Mereu un barbat va considera ca o femeie ii este inferioara din punct de vedere intelectual. Pot spune ca exista fete care nu au un IQ foarte ridicat, dar generalizarea nu va aduce decat ce?Dezamagire !!!!! Sunt femei in aceasta lume care au o minte sclipitoare sau care sunt independente fata de barbat. Adevarul ca o femeie puternica intimideaza orice barbat... that`s a fact! Mare intelept a fost acela care a grait "In spatele oricarui barbat de succes, se afla o femeie puternica", dar recunoasterea e un prim pas spre vindecare... Cu acest inceput "ocolitor", voi spune motivele reale pentru care ii iubim, sau cel putin asta imi place sa cred... ce frumos o sa sune, presimt...

Iubim barbatii pentru ca fara ei nu descoperim iubirea si pana ii pricepem toate intelusurile, traim o seama de sentimente explozive...
Cand barbatul dupa care esti innebunita te tine in brate, simti ca nimic rau nu se poate intampla si simti ca plutesti, desi uita sa te caute sau sa te sune, atunci cand da semne de viata, involuntar te face pentru o clipa sa uiti ca te-a enervat cu ceva timp in urma. Cele mai frumoase poezii, cantece, carti de dragoste au fost scrise de barbati, desi ineficienti in comunicare exista mereu "unu" care scapa turma :)) so.. .let`s give them credit for that!
Cand te astepti mai putin te surprinde cu un lucru care te bucura, te face fericita; cand te trezesti dimineata in bratele lui, primul lucru care-l face te saruta; instinctul lor protectiv este intotdeauna activ si doresc sa te apere de orice ti-ar putea face rau; chiar daca il vezi zilnic ai "fluturasi" in stomacel de fiecare data cand te intalnesti cu el, doar pentru simpla-i prezenta; fericirea lui te face si pe tine fericita.
Un barbat va cauta intotdeauna misterul intr-o femeie, va cauta intotdeuna acea iubire care sa-l faca dependent; te topesti cand iti spune ca te adora si ramai ore-n sir cu gandul la el... desi stii sigur ca asta le spune tuturor fetelor care-i zambesc ca tine...
Iubim barbatii pentru ca fac mult sex, dar pot face si dragoste;
Iubim pentru ca ne ofera flori, si nu o fac atat de des incat sa ne plictisim;
Iubim pentru ca isi cer iertare stangaci, dar frumos;
Iubim pentru ca rad de zapaceala, inocenta, slabiciunea noastra;
Iubim pentru ca sunt atenti la detalii atunci cand nu sunt total neatenti;
Iubim pentru ca e in firea lor sa conduca, dar de cele mai mult ori se lasa condusi;
Iubim pentru ca au vicii, dar uneori sunt dispusi sa renunte la ele pentru noi;
Iubim pentru ca ne apreciaza sclipirile de inteligenta (hahaha, in general ce e mai rar e mai apreciat);
Iubim pentru ca in toata duritatea lor, au momente de gingasie, tandrete, pasiune dusa la extrem;
Iubim pentru ca unoeri ne arata stelele si luna, chiar daca ei nu le vad cu adevarat;
Iubim pentru ca daca au chinuit candva o pisicuta, intr-o zi vor avea un moment de constientizare, de sensibilitate, in care le va parea rau;
Iubim pentru ca ii surprinde taria noastra sufleteasca.............
In concluzie, IUBIM BARBATII pentru tot ceea ce am spus mai sus si triplu de atat, sunt multe de zis... dar ii iubim pentru ca ne invata sa fim femei, sa ne aratam interiorul cu aceeasi gratie in care mainile noastre ii cuceresc obrajii, ochii, buzele si gatul... Cu un mare risc de a cadea in capcanele criticii postului sper sa va regasiti macar in jumatate din lucrurile care le-am scris...