luni, 26 aprilie 2010

Dor de nisip........

Mi-e dor sa ma plimb pe malul marii, sa-mi intind trupul pe nisipul fin, sa ma invaluie briza si sa simt mirosul de apa sarata, sa fii tu cel care ma tine in brate si imi dezvaluie iubirea, imi este atat de dor...
Acum inchid ochii...ajung intr-un loc uitat de lume, pe o plaja pustie cum imi place mie, cu valuri lenese ce abia se sparg la mal, parca dorind sa nu imprastie tacerea noptii. Am ochii inchisi. Mergem incet pe faleza, privind cum luna se joaca cu fetele noastre, simtind jocul brizei si privind multimea de stele...
Iti spun sa ne oprim si imi apuci usor mana, ma privesti lung, tacut. Tacerea asta apasatoare este sparta din cand in cand de strigatul unui pescarus agitat, ma bucur in voie de prezenta ta care o simt atat de puterniccc....
In acel moment strang puternic pleoapele, desi as vrea sa te privesc, as vrea sa ma pierd in ochii tai, insa imi este teama ca visez, mi-e teama ca daca voi deschide ochii visul va disparea si odata cu el si tu... Ne asezam pe nisip, ma iei in brate si ma saruti pe gat, iti treci mainile prin parul meu lung, ravasit de briza noptii, iar mainile iti aluneca pe umerii mei goi si coboara in mangaieri si atingeri usoare pe trupul meu infierbantat de dorinta. Ma trantesti pe nisip si incepi sa ma saruti nebuneste, iti simt buzele calde si imi las capul pe spate, parul meu rasfirat se amesteca cu firicele de nisip. Mainile tale continua sa alunece pe trupul meu, simt cum imi atingi rochita, simt atingerea nisipului fin. Incerc sa te strig, numele tau abia se desluseste printre gemetele mele infundate. La un moment dat, am senzatia ca totul dispare, vad stelele stingandu-se si briza se opreste...Timpul insusi se opreste in loc, marcand momentul de maxima tensiune, apoi aud din nou valurile, stelele reapar, iar briza ma mangaie usor, asa cum imi place mie cel mai mult. Raman culcata pe pieptul tau, imi soptesti cuvinte tandre ...
Intr-un tarziu ne ridicam si mergem tacuti pe plaja...tinandu-ne de mana! Urmele pasilor pe nisip se risipesc in valurile care se sparg la mal si pentru prima oara, ridic privirea spre tine, deschid ochii mari si te privesc. Esti inca langa mine, n-a fost doar un vis, a fost doar o noapte de vis...
Imi las capul pe umarul tau, inchid din nou ochii, iti strang cu putere mana si incec sa savurez ultimle secunde ale acestei nopti... Undeva, la orizont, soarele incearca timid sa-si faca prezenta, atat de timid de parca i-ar fi teama sa nu rupa vraja noptii ...
Mi-e dor...foarte dor...

4 comentarii:

  1. Didis,tu esti foarte,hmmm,profunda sa zic asa..in tot ce spui..si sa zic k imi place:p oriqu tu esti una dintre colegele pe care le consider prietene...Cu deci sau fara deci(stim noi),in concluzie,imi place:) :*

    RăspundețiȘtergere
  2. hm...cred ca ti-e dor...nebunatica mica:)))

    RăspundețiȘtergere