Intotdeauna mi-a fost teama de statutul asta. O femeie singura poate fi si misto dar si vulnerabila in fata barbatilor.
Cu alte cuvinte, scapi usor de oricine in momentul in care spui ca ai pe cineva. Altfel, prea multe insistente te pot agresa la un mmt dat.
Am preferat de multe ori sa fiu singura intr-o relatie sau singura in 2 relatii decat sa stiu ca nu apartin nimanui. Intotdeauna am avut pe cineva langa mine chiar daca nu intotdeauna am fost multumita.
Dar mi-am dat seama ca frica de singuratate nu trebuie sa te impinga sa suporti orice, sa tolerezi caractere care nu te descriu sau sa iti dicteze un stil de viata in care nu te regasesti.
Prefer sa fiu singura si sa nu mai tolerez nimic! Sa imi asum pretentiile si sa realizez ca nu stiu cand voi gasi un barbat in care sa vad nebunia pe care am vazut-o in cei pe care i-am iubit cu adevarat. Ma uit la destul de multe lucruri la un barbat inainte de a-l accepta langa mine.
Poate suna putin ridicol, dar nu vreau sa- mi spuna nimeni ca nu iese la un suc pentru ca nu are bani, nici ca este cautat de 30 de femei si nici ca nu are chef de sex.
Sau ca viitorul inseamna doar MAINE iar trecutul meu e mai important decat prezentul...
Sunt hotarata sa-mi enjoy singuratatea si sa nu mai accept nimic. But my own mistakes!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu