marți, 2 noiembrie 2010

Aroma de cafea


E dimineatza. Asa de mult imi plac diminetile...sa fie oare din cauza faptului ca de putine ori reusesc sa ma trezesc?
Simt parca greutatea unei zile care vine sa spulbere visele frumoase de dinainte de rasarit. Ma dau jos din pat, imi caut papucii si lipaiesc ca un copilas micutz bosumflat spre baie.
Ahhh... Doamne, e asa de dimineatza!!! ( ce greu e... )
Zgomotul apei care curge nervoasa de la robinet mi-aduce aminte de spital. enzatia de frig si rece se propaga. Las apa sa-mi siroaie in valuri repezi obrajorii, ca niste rauri reci de munte. Simt cum intreg corpul mi se contracta la atingerea ei.
Cu greu scot capul din chiuveta si ma trezesc cu mine in fata ochilor.
Plec din fata oglinzii si simt cum ma cuprinde un val de multumire. Urmeaza... cafeaua de dimineata, nu pentru ca as fi o mare fana, dar mirosul ei imi da o stare de bine. Cafea cu lapte si 2 lingurite de zahar( pentru ca imi place un pic mai dulce :-)
Iubesc aceasta cafea, iubesc efectul pe care il are asupra mea, iar gustul ma alinta ca un iubit, simt cum ma incarc cu energie si buna dispozitie. N-as da acest moment pentru nimic in lume!
Placerea cu care invart lingurita in ceasca aburinda ma face sa ma simt ca un copil in fata unei vitrine pline cu jucarii. Mor de nerabdare sa-i simt gustul fin, sa simt cum lichidul cafeniu mi se scurge pe gat, sa simt aroma pana in strafundurile fiintei mele.
Cafea de dimineata e personala, intima. E un moment al tau de pregatire psihica penttru activitatile de peste zi. Zambetul din coltul gurii si privirea complice catre ceasca mare cu lichid pretios tradeaza placere.
Ca o iubita satisfacuta, ma ridic alene si spal ceasca. Degetele mele umbla frenetic si curata si ultima urma de cafea. Inspir adanc.
E timpul ca ziua mea sa inceapa...

2 comentarii: